Comunicare în limba română

Material preluat: youtube

Textul în versuri

  • Poezia este un text în versuri.
  • Versul este un rând din poezie.
  • Mai multe versuri grupate alcătuiesc o strofă.
  • Versurile au rimă.
  • Fiecare vers se scrie cu alineat.
  • Fișa de lucru de mai jos, are ca scop aprofundarea înțelegerii textului, precum și exersarea deprinderilor de scriere corectă, de înțelegere a sensului unor cuvinte, dezvoltarea vocabularului, alcătuirea propozițiilor.

https://eduboom.ro/video/3481/textul-narativ-in-versuri

Material preluat ,https://eduboom.ro/video/3424/textul-in-versuri-strofa-versul-asezarea-in-pagina

Ne continuăm procesul de instruire. Azi ne vom materializa, exersa răspunsurile la unele întrebări în scris.

Competența specifică la care vom face referire, din Programa școlară aferentă disciplinei Comunicare în Limba Română este:2.2. Oferirea de informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte

  • formularea de mesaje despre sine: nume, vârstă,
    adresă, despre familie, colegi, despre animalul
    preferat, despre culoarea preferată, despre
    mâncarea preferată etc.
  • formularea de răspunsuri la întrebări formulate de
    colegi, pe teme de interes pentru copii
  • prezentarea unor evenimente semnificative din
    viaţa proprie
  • discuţii privind comportamentul personajelor;
    evidenţierea unor modele de comportament
  • formularea, completarea de enunţuri orale care
    să conţină comparaţii sau distincţii între obiecte
    familiare

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinelor vizează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază si sunt grupate pe domenii. Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă.

Acte de vorbire: a saluta, a se
prezenta şi a prezenta pe cineva, a
identifica un obiect, o persoană, a cere
şi a da informaţii, a formula o idee

O fisă de evidență a lecturii.

Lectura de la cele mai fragede vârste este una dintre cele mai benefice activități prin care poți stimula dezvoltarea inteligenței cognitive a copilului tău. Cărțile au un impact emoțional și psihologic puternic, iar de aici cei mici pot deprinde principii și trăsături fundamentale de viață, pe care să-și bazeze apoi existența. Poveștile de aur ale copilăriei, care imită situații reale din viața obișnuită, oferă modele impresionante despre curaj, bunătate, iubire, despre forța și puterea de a lupta, de a fi ambițios și de a te ridica atunci când cazi.

În plus, lectura îmbogățește vocabularul și promovează abilitățile de exprimare și de comunicare, încurajează imaginația și creativitatea și le oferă celor mici oportunitatea de a experimenta sentimente și trăiri diverse.

Ca părinte, poți încuraja prin diferite metode de învățare de citire dragostea pentru lectură a copilașului tău. Îți prezentăm mai jos câteva modalități eficiente pe care să le folosești pentru a-l învăța pe cel mic să citească și să-și dezvolte pasiunea pentru citit.

La ce vârstă învață copiii să citească?

Vârsta la care copilașii învață să citească poate fi diferită, și ea depinde foarte mult și de modul în care lectura este stimulată și încurajată de către părinți. Mulți copii știu să citească chiar mai devreme de perioada școlară, pe la 4-5 ani. Majoritatea celor mici încep să citească însă în jurul vârstei de 6 ani, înainte sau atunci când merg deja la școală.

Totuși, îl poți ajuta pe mezinul tău să cunoască alfabetul în limba română și engleză, să învețe prima dată literele și silabele, apoi să descifreze cuvinte și lecturi întregi. Există însă și alte modalități de învățare a cititului, care pentru unii copii funcționează cel puțin la fel de bine.

Cum îți înveți copilul să citească? Top 5 metode

1.Citește-i de la vârste fragede

Cu cât începi să-i citești mai devreme copilului tău povești, cu atât mai repede îl încurajezi și pe el să învețe să citească și să recunoască literele și cuvintele, iar el va asimila astfel metode eficiente de învățare a lecturii. Este important să-i citești chiar din faza de bebeluș, deoarece vei crea o legătură puternică între părinte și copil, sunetul și ritmul vocii având efecte liniștitoare pentru cel mic. Cititul, chiar și cel pasiv în care cel mic doar ascultă, stimulează anumite facultăți cum sunt atenția, concentrarea și capacitatea de memorare.

Confesiune: fiul meu, în perioada 1-5 ani, nu-mi permitea să-i citesc decât o singură poveste, Capra cu trei iezi -Ion Creangă.

Între 2 și 7 ani, cei mici își cultivă abilitatea de a înțelege simboluri simple și învață să asocieze obiecte din viața reală cu reprezentarea mentală aferentă . Atunci când vede și învață litere și cuvinte noi, acestea sunt plasate pe scoarță într-un fel de dicționar vizual, iar acest lucru le permite ulterior celor care citesc să recunoască rapid și eficient aceste simboluri.

2.Lecturați împreună povești din cărți ilustrate

Lecturile din cărți ilustrate pentru copii intre 0-7 ani îi ajută pe copii să vizualizeze mai bine acțiunea și personajele unei povești, sau să-și imagineze subiectul de aici. În plus, în acest fel literele și cuvintele sunt introduse în mod activ, deoarece micuții vor recunoaște mai ușor literele sau cuvintele pe care le află din cărțile cu imagini în alte contexte, diferite. Citește-i copilașuluin tău lent, astfel încât el să vadă nu doar desenele din carte, ci și literele și cuvintele pe care le întâlnește aici.

La un an îi poți arăta cărți cu animale sau multe fotografii, și cu text scurt, apoi poți citi poezii amuzante și povestioare scurte. Pentru mulți dintre puști, benzile desenate sunt o modalitate de a extrage informații care îi interesează, iar aici imaginile care alcătuiesc narațiunea sunt reprezentate separat. Cei mici vor descifra prin intermediul lor nu doar povestea ilustrată, ci și cuvintele și literele din care este alcătuită.

3.Citește-i pe silabe

Dacă îți dorești ca el mic să învețe să citească mai devreme, el trebuie să cunoască literele alfabetului si citește-i pe  silabe îl fac să ajungă mai repede la semnificația cuvântului. Între 2 și 3 ani, copiii muncesc mult pentru a-și îmbogăți vocabularul, iar după această vârstă, mulți sunt interesați de descifrarea literelor. Dacă acum ești alături de el și îl încurajezi, copilul tău va face progrese semnificative.

Perioada dintre 3-5 ani este una benefică pentru ca cei mici să poată vizualiza alfabetul. Atunci când lecturezi împreună cu micuțul tău, citește-i pe silabe și arată-i literele, cum se deosebeasc fiecare dintre acestea în mod distinct. În timp ce citești povești, urmărește cuvintele cu degetul, astfel el va învăța cum se citește de la stânga la dreapta sau de sus în jos.

Confesiune: Atunci când îi arăți/vede cum se citește, care este repartizarea reprezentărilor grafice, micul școlar se poate orienta ușor în pagina de citit sau pagina caietului, în sarcina de scris.

Ulterior, îl  poți învăța cum să recunoască literele în diverse contexte. De exemplu, îi poți decora camera cu cartonașe cu litere, nume sau chiar cuvinte întregi, și îl poți încuraja și să le recunoască în diferite alte părți precum afișe sau panouri stradale. Folosește și alte modalități grafice și creative prin care să învețe cititul: decupați împreună litere din alfabet, apoi colorați-le cu carioci și creioane colorate!

Deși majoritatea copiilor învață prima dată literele, apoi începe să silabisească și să descifreze cuvinte întregi, pentru unii dintre ei este mai simplu să învețe cuvintele ca pe un ansamblu, pentru ca apoi să recunoască literele care le compun. De exemplu, poate juniorul tău pasionat de mașini a învățat cum să identifice literele ce alcătuiesc numele unei anumite mărci, doar pentru că era interesat de acest aspect!

4.Pune-i întrebări!

Dacă la vârste mici lecturezi împreună cu copilul tău, îi poți pune întrebări în timp ce parcurgeți împreună acțiunea din poveste. În acest fel, el devine mai implicat în ceea ce ascultă, învață să facă mai repede conexiuni și să-și folosească mai mult imaginația pentru a determina, poate, un final diferit, de a-și imagina o situație sau de a determina care este personajul preferat. Această metodă de interacțiune cu povestea și imaginile îl va face să îndrăgească și mai mult acțiunea și lectura în sine, și va dori să descopere singur astfel de situații și momente prin lectură individuală. Cititul, ca și literele, trebuie descoperit într-o atmosferă de joacă și relaxare, fără presiuni sau așteptări prea mari.

5.Citește la rândul tău!

Confesiune:Copiii învață prin exemplu, astfel încât dacă te va vedea și pe tine cu o carte în mână, micuțul tău va fi tentat să procedeze la fel. Cei mici adoră să petreacă timp cu adulții, să fie ca aceștia sau să-i imite.

Dacă textul scris și lectura fac parte integrantă din viața de zi cu zi, copilul va fi interesat la rândul lui să procedeze la fel. Astfel va învăța să îndrăgească și să respecte cărțile, își va dezvolta mai rapid vocabularul și își va aminti litere, cuvinte sau fraze din ce a citit și a văzut în cărțile pe care le-a lecturat alături de tine. Pentru copii, perioada preșcolară și școlară este una intensă de învățare și de acumulare, când ei sunt ghidați de curiozitate și pun multe întrebări. Poți stimula această înclinație naturală a micuțului tău prin faptul că îi pui la îndemână cărțile de aur ale copilăriei sau povești ilustrate, îl înveți cum să descifreze și să deosebească literele și să-i cultivi pasiunea pentru citit

Pentru formarea competenţei de a recepta mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute, elevii pot avea loc diverse activitãţi de învãţare. Se poate realiza  identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, care sã fie rostit clar şi rar. Aceste lucru se poate face prin selectarea unei imagini dintr-un set, copiii descifrând despre ce este vorba în mesaj, se pot formula rãspunsuri la întrebãri legate de conţinutul unui fragment dintr-o poveste, se pot face aprecieri asupra veridicitãţii ori falsitãţii unor enunţuri scurte care testeazã înţelegerea unui text audiat, se pot repovesti secvenţele preferate dintr-un text audiat, pot fi decodificate ghicitori.

O altã competenţã vizatã pentru clasa pregãtitoare la disciplina Comunicare în limba românã este redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare. Copiii trebuie învãţaţi sã îşi exprime ideile, trãirile personale, dar şi informaţii prin intermediul limbajelor neconvenţionale. Astfel, ei pot “scrie” bileţele cu diferite mesaje, folosind desene ori simboluri, pot confecţiona etichete pentru obiectele personale, pot realiza colaje sau puzzle-uri prin care sã transmitã mesaje pe diferite teme, pot realiza invitaţii cu diferite ocazii, utilizând limbaje neconvenţionale, pot fi realizate ecusoane ori orare pe un cod de culori sau simboluri.

CREATIV!!!

Creativ!!!! ”Zarul silabelor” Un joc foarte frumos pe care elevii il adora, sea poate face mai întâi oral, dacă micuții încă nu sunt alfabetizați, apoi în scris.

Fără a preciza terminologia, deși nu sunt pentru acest lucru, încă din clasa pregătitoare elevul,pentru integrarea procesului alfabetizării, citirii, scrierii cuvintelor, propozițiilor, deprinde, diversifică și îmbogățește comunicarea, orală( are noi colegi, o doamnă învățătoare)și scrisă.

În acest proces de asimilare a comunicării, se dezvoltă fiecărui elev, ceea ce Ferdinand de Saussure prezumă : semnificant și semnificat.

Pentru Saussure, semnul este un obiect fizic cu semnificaţie sau “un semn constând din semnificant şi semnificat”.
Semnificantul este imaginea semnului aşa cum îl percepem – urma pe hârtie sau sunetele în aer.
Semnificatul este conceptul mental la care se referă. Acest concept mental este cam acelaşi la toţi membrii aceleiaşi culturi, care vorbesc aceeaşi limbă.
El este interesat în primul rând de relaţia semnificantului cu semnificatul, precum şi, cum amamintit mai sus, de relaţia unui semn anume cu celelalte.

Atașez mai jos un mijloc de îmbogățire a vocabularului la Clasa pregătitoare, o fișă creată pe baza imaginilor preluate. pe baza imaginilor școlarii mici iși pot îmbogăți masa vocabularului.

Sunetul și literele d, D

https://www.youtube.com/watch?app=desktop&v=NznNdA7_1Wc
Micuții întâlnesc adesea cuvinte care au formă diferită, dar acelasi înțeles! Material preluat.
https://www.youtube.com/watch?v=xJ7657H2-7A
Material preluat.